Președintele Ecuadorului, Daniel Noboa, a declarat vineri o a doua stare de urgență, din cauza crizei energetice care a dus deja la raționalizarea consumului în țara sud-americană, transmite Reuters.
Parlamentul din Ghana a rămas pe întuneric, chiar în timpul discursului despre starea națiunii susținut de președintele țării, Nana Akufo-Addo, în fața aleșilor, din cauza acumulării de restanțe la plata facturilor la curent electric în valoare totală de aproape 2 milioane de dolari.
Legislația a fost modificată astfel încât Guvernul să poată înființa prin hotărâre companii de stat, atât în țară, cât și în străinătate, la inițiativa oricăruia dintre ministerele în ale căror domenii de specialitate se încadrează obiectul principal de activitate al societăților comerciale a căror înființare se dorește.
Transelectrica va putea atribui contracte de lucrări fără licitație, prin simplă negociere, va putea primi autorizații de construire și demolare fără documentații de urbanism și amenajare a teritoriului, va putea expropria prin procedură accelerată terenurile necesare proiectelor sale și va putea scoate sau ocupa, în același scop, terenuri din fondul forestier fără nici un fel de costuri.
Criza energetică din Europa, asociată cu sfârșitul pandemiei și cu invadarea Ucrainei de către Rusia, a luat sfârșit. Piețele s-au adaptat, se arată într-o analiză Reuters. Problema care a rămas este că Europa a înlocuit gazul rusesc relativ ieftin cu gazele lichefiate mai scumpe, punând în pericol competitivitatea industrială, însă aceasta este mai degrabă o problemă cronică decât o criză.
România și Polonia au acordat marți ajutoare de avarie masive sistemului energetic național al Ucrainei, care s-a confruntat cu o criză de aprovizionare, pe fondul consumului record determinat de caniculă, din cauza distrugerilor cauzate începând de toamna trecută de atacurile Rusiei unui număr mare de termocentrale și hidrocentrale.
Banca Națională a României a păstrat aceeași hartă a riscurilor la adresa stabilității financiare. Principalul risc identificat vine din exterior: incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice și al războiului din Ucraina. Din țară, deficitele gemene – cel bugetar și cel de cont curent – generează principalele riscuri pentru stabilitatea financiară, la care se adaugă riscul eșecului reformelor asociate PNRR.
Republica Moldova s-a confruntat cu riscuri mari de aprovizionare cu energie și gaze anul trecut, în principal în prag de iarnă, din cauza deteriorării relațiilor cu gigantul rus de stat producător de gaze Gazprom și cu autoritățile separatiste din Transnistria, unde se află principala sursă de curent electric a Basarabiei, centrala de la Cuciurgan, dar și ca urmare a stopării de către Ucraina a exporturilor de electricitate, ca urmare a distrugerilor provocate sistemului său energetic de către atacurile Rusiei.
Getica 95 Com, fostul cel mai mare furnizor de energie electrică de pe piața concurențială românească, controlat și condus de omul de afaceri buzoian Viorel Tudose, rămâne deocamdată în insolvență, după ce instanța de judecată a admis un apel împotriva sentinței din decembrie anul trecut prin care a fost aprobată închiderea procedurii de reorganizare a companiei, dispunându-se rejudecarea.
România a acordat Republicii Moldova și Ucrainei ajutoare energetice de avarie anul trecut, după ce cele două sisteme energetice vecine s-au desprins de cel al Rusiei și s-au sincronizat de urgență la rețeaua interconectată a Europei continentale în martie 2022, la mai puțin de o lună de la startul agresiunii militare a Kremlinului.
În urmă cu aproape 25 de ani, în noiembrie 1998, separatiștii de la Tiraspol au oprit livrările centralei de la Cuciurgan către restul Republicii Moldova, după ce Chișinăul a refuzat dublarea prețului de vânzare solicitată de Transnistria, iar Ucraina și-a redus la rândul ei drastic exporturile peste Prut. În aceste condiții, Guvernul Republicii Moldova a cerut ajutor de urgență din partea României.
Compania germană de tranzacții cu energie Uniper se așteaptă să revină la profitabilitate acest an, de la o pierdere netă record de 19,1 miliarde de euro (20,3 miliarde de dolari) în 2022, deși impactul războiului din Ucraina asupra prețurilor gazelor, care determină costurile sale de achiziție, ar putea persista până în 2024, a spus aceasta, citată de Reuters.
Legislația a fost modificată astfel încât Guvernul să poată înființa prin hotărâre companii de stat, atât în țară, cât și în străinătate, la inițiativa oricăruia dintre ministerele în ale căror domenii de specialitate se încadrează obiectul principal de activitate al societăților comerciale a căror înființare se dorește.
Astfel, în prezent, la calculul lunar al suprataxei, se iau în considerare toate cantitățile de energie și gaze livrate pe piețele angro de către jucătorii care fac trading, cu livrare în luna de referință, indiferent de data încheierii contractului, ″cu excepția cantităților provenite din import și/sau din spațiul intracomunitar, la prima tranzacționare″.
Ministerul Transporturilor a propus modificarea legislației în vigoare, astfel încât Guvernul să poată înființa prin hotărâre companii de stat, atât în țară, cât și în străinătate, la inițiativa oricăruia dintre ministerele în ale căror domenii de specialitate se încadrează obiectul principal de activitate al societăților comerciale a căror înființare se dorește.
După cum a relatat Profit.ro, recent, Guvernul schimbase discret legislația decarbonării, după ce Comisia Europeană și-a exprimat obiecții la adresa acesteia și a amenințat din acest motiv chiar cu respingerea unei cereri de plată de fonduri UE a României în baza PNRR aferentă anului în curs, în valoare de 2,8 miliarde euro.
Într-o notă a Direcției a II-a de contraspionaj economic a Securității din 6 decembrie 1989 se arăta că termocentralele pe cărbune, cu o pondere de 40% în totalul puterii instalate la nivel național, produceau în permanență cu circa 25% mai puțin decât era planificat prin decret aprobat de Ceaușescu, iar minusul de generare era compensat ″pe șest″ prin forțarea hidrocentralelor peste nivelul programat, cu riscul epuizării rezervelor din lacurile de acumulare.
După cum a relatat Profit.ro, recent, Guvernul a schimbat discret legislația decarbonării, după ce Comisia Europeană și-a exprimat obiecții la adresa acesteia și a amenințat din acest motiv chiar cu respingerea unei cereri de plată de fonduri UE a României în baza PNRR aferentă anului în curs, în valoare de 2,8 miliarde euro.
Partidul Social Democrat (PSD) solicită acum public eliminarea din legislația în vigoare a obligativității depunerii unei declarații pe proprie răspundere de către consumatorii casnici de energie electrică cu mai multe locuri de consum, în care aceștia trebuie să precizeze la care dintre respectivele locuri de consum vor să beneficieze de plafonarea prețurilor. Asta după ce chiar PSD, alături de PNL, UDMR și grupul minorităților naționale, a introdus în legislația această obligativitate
Țările UE au ajuns la un acord pentru a limita prețul gazelor naturale la 180 de euro/MWh, punând capăt mai multor luni de dispute politice privind intervenția autorităților într-o criză energetică care riscă să împingă regiunea în recesiune.
Intrarea sa în insolvență în iunie 2021 a marcat practic avanpremiera crizei energetice ulterioare în care a intrat România, alături de întreaga Europă, agravată anul acesta de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea de aprobare a OUG nr. 119/2022, care modifică de la 1 ianuarie sistemul de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii finali.
″Efectele șocului energetic au depășit semnificativ ce am anticipat noi la BNR. Niciodată nu s-au dus la prețurile la energie atât de mult în costul final (al produselor și serviciilor – n.r.)″, a declarat recent guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu.
Românii considerați a fi ″vulnerabili″ vor primi anul viitor ajutoare de la stat pentru plata facturilor la energie în sumă totală de 1.400 lei/beneficiar, din fonduri UE, a anunțat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
Hidrocentralele cu putere instalată mai mică de 10 MW, producătorii de energie electrică pe bază de huilă, precum și agenții economici care produc electricitate exclusiv pentru autoconsum vor fi exceptați de la obligația de a vinde curent electric către OPCOM la preț fix reglementat de 450 lei/MWh, în baza mecanismului de achiziție centralizată care va intra în funcțiune de anul viitor, potrivit comisiilor Senatului.